Pe zi ce trece raman mai complet interzisa de complexitatea firii umane.Intr-un trup pot exista atat de multe contradictii…minte vs inima….ratiune vs sentimente…constient vs subconstient.
Pana la urma inima e a mea,dar si creierul la fel…sentimentele sunt ale mele dar si ratiunea…si totusi prea rar si prea greu se armonizeaza. Sa fie numai la mine aceasta discrepanta…aceasta rivalitate ca intre caini si pisici ?
Nu stiu..poate altii se armonizeaza mai bine,se autodisciplineaza se stapanesc …Eu,de fel mai rationala..poate prea rationala, stau si ma intreb care “Eu” e cel ce merita etalat si care “Eu” trebuie stavilit ?…si pana la urma daca tot o singura persoana formeaza de ce e nevoie de stavilire? …de ce minunata “constiinta ” poate deveni atat de necrutatoare cu sentimentele? Si poate avea oare o influenta atat de mare asupra cuiva incat sa il determine sa se reprime…sa-si poarte sentimentele ca un stalp de tortura?
Se zice ca tot ce e bun e fie imoral,ilegal sau ingrasa. Imi place sa cred ca e un simplu comentariu al unui frustrat ,dar din pacate realitatea pare a veni in sprijinul sau.
Dissapointment!!!!
Ciudat e ca nici atunci cand ma las prada sentimentelor si nici atunci cand ma predau ratiunii nu simt ca fac ceva cu adevarat “bun”…nu simt o rasplata ,sentimentul acela de triumf , de automultumire daca e sa ii spun asa…ceva mereu lipseste…
Discutam cu niste dragi prieteni,fiecare cu viata lui,cu preocuparile lui-foarte diferite de la unul la altul ,care sustin ca esenta in tot e echilibrul…dar…acest “echilibru” e diferit pentru fiecare in parte. E asemenea unei diete personalizate sa-i zicem.Fiecare isi va recomanda dieta lui ca fiind cea mai buna..dar in final Doctorul e cel care decide.
Asadar in timp ce astept “sfatul doctorului” in ce priveste “dieta mea”…incerc sa ma las purtata de sentimente folosindu-ma de ratiune asa cum se foloseste un turist strain de o harta a locului vizitat,in speranta ca va ajunge la destinatie ….a mea? happyness…
Dar cu care “Eu”?
No comments:
Post a Comment